Blog

Pledoarie pentru arta tranzientă

febr. 06, 2022

Educația estetică reprezintă acea parte a educației care vizează formarea și dezvoltarea personalității umane prin intermediul valorii generale a frumosului identificat în natură, societate, artă. „Frumosul ca scop stă la baza educaţiei pentru artă, adică permite realizarea premiselor pentru înţelegerea, receptarea şi integrarea frumosului artistic. Frumosul ca mijloc întemeiază educaţia prin artă care vizează realizarea unei instruiri morale, intelectuale, fizice etc. prin intermediul frumosului artistic.” (Constantin Cucoş)  Raportat la educația estetică, „frumosul” – valoare general-umană – reprezintă atât scopul cât și mijlocul de realizare. Scopul educației estetice este să recunoști frumosul, dar și să îl creezi.

Conceptul de artă tranzientă este inspirat de natură și asociat de multe ori cu  abordarea Reggio Emilia,  inițiată de către Loris Malaguzzi. Termenul „transient” provine din limba engleză și înseamnă tranzitoriu, temporar, efemer, care durează puțin timp. Acest concept mai apare și sub denumirea de „loose parts play/art” (joacă sau artă cu părți mobile, independente, care se desprind) sau  „moveable art” (artă mobilă, portabilă, transferabilă, ajustabilă, flexibilă).

În România, conceptul a devenit mai bine-cunoscut în ultimii câțiva ani, dar nu este un concept nou. În 1971, Simon Nicholson, pictor, sculptor și profesor universitar,  scria eseul „Theory of Loose Parts” care a influențat educația timpurie în Marea Britanie la momentul respectiv. Esența acestei teorii este: „În orice mediu, gradul de inventivitate și creativitate, cât și posibilitatea descoperirii sunt direct proporționale cu numărul și tipul de variabile.”

Așadar, când vorbim despre artă tranzientă, ne referim la lucrări care nu sunt fixate într-o anumită formă, nu sunt permanente, sunt mereu supuse schimbării și îmbunătățirii. Este o formă de artă efemeră (nefiind nevoie de lipici) în care sunt folosite în principal materiale culese din natură, dar și alte materiale.

Având în vedere faptul că nu se folosește nici o modalitate de a fixa elementele, accentul se pune pe proces, nu pe produs, lucrarea obținută putând fi deschisă unor transformări, adăugiri sau reinterpretări, iar materialele fiind folosite la nesfârșit.

Arta tranzientă  stimulează imaginația și creativitatea copiilor și dezvoltă simțul estetic, oferindu-le posibilitatea de a crea lucrări din materiale și texturi diferite, folosite în alte scopuri decât în mod obișnuit.

Primul pas către arta tranzientă este acela de a aduna o colecție de materiale. Cu cât acestea sunt mai variate, cu atât veți fi mai surprinși de modul în care copiii aleg să le combine în cadrul lucrărilor.

Materialele folosite pentru arta tranzientă sunt accesibile tuturor și, în mare parte, pot fi obținute gratuit sau cu costuri foarte mici. Materialele naturale pot fi adunate în timpul plimbărilor prin parc, sau excursiilor la munte, în pădure, pe malul râurilor sau al mării. Acestea pot fi:

  • castane, ghinde, conuri, nuci, crenguțe și bețișoare de diferite dimensiuni, frunze, mușchi, licheni, bucăți de scoarță de copac;
  • pietre de diferite dimensiuni și culori, cochilii de scoici și melci;
  • fulgi, pene;
  • semințe și sâmburi;
  • frunze, fire de iarbă, spice, paie, flori presate sau în stare naturală, petale de flori.

Alte materiale naturale care se pot folosi sunt felii de lemn cu diametru diferit, fie ca elemente (loose parts) sau ca suport pentru lucrări. Acestea necesită o minimă prelucrare sau se pot achiziționa la prețuri relativ reduse.

În ceea ce privește materialele prelucrate, o parte pot fi procurate din magazinele de specialitate și, de obicei, fac parte din materialele folosite de cadrele didactice la clasă, iar altele pot fi selectate și reutilizate:

  • nasturi, pom-poms, sârmă plușată, pene colorate, mărgele de dimensiuni mari;
  • capace de sticle, dopuri de plută;
  • bețișoare, felii de lemn, bile de lemn;
  • șuruburi, piulițe, șaibe, capace metalice, arcuri de mici dimensiuni;
  • paste făinoase de forme diferite;
  • textile;
  • rame foto, tăvițe sau oglinzi de diferite forme și dimensiuni (ca suport/cadru pentru lucrările de artă tranzientă).

Materialele folosite vor fi alese ținând cont și de vârsta copiilor, fiind bine-cunoscut că preșcolarii de 3-4 ani nu pot manipula material foarte mărunt și, uneori, sunt tentați să „guste” materialele de lucru.

În sala de clasă sau chiar în curtea grădiniței se poate amenaja o zonă destinată artei tranziente în care aceste materiale să fie sortate și depozitate, iar copiii să aibă acces la ele și la un spațiu destinat creației, dar și depozitării lucrărilor  deschise viitoarelor explorări, modificări, adăugiri.

Ca suport pentru lucrări se pot folosi  suprafața mesei, foi de hârtie colorată, bucăți de materiale textil sau tăvițe, rame foto, bucăți de oglindă, bucăți de lemn de diferite forme, acestea delimitând spațiul de creație și fiind mai ușor de transportat și depozitat.

Este bine ca la început să nu aveți așteptări prea mari. În primă fază, cei mai mulți copii se vor concentra pe studierea formelor, a culorilor, a texturilor și treptat le vor alătura, suprapune, alterna explorând modele, șabloane, structuri, ca mai apoi să încerce să  recreeze o imagine cunoscută.

Este important să reținem că nu există corect și greșit atunci când vine vorba de artă tranzientă, ci doar explorarea liberă a infinitelor posibilități pe care le oferim copiilor. Acesta este și motivul pentru care este denumită „loose parts play”, deoarece este esențial să le oferim copiilor libertatea de a crea. Cadrul didactic devine spectator și susținător, nu participant, și în nici un caz critic.

Veți descoperi pe parcurs că arta tranzientă oferă oportunități de învățare nu doar în domeniul estetic și creativ, ci și al activităților matematice (prin sortarea și clasificarea materialelor, identificarea formelor, crearea unor șiruri logice, alternarea unor structuri și forme, simetrie și antisimetrie, poziția spațială a elementelor), în domeniul comunicării și al dezvoltării vocabularului (descrierea și compararea materialelor, texturilor și a lucrărilor realizate), dezvoltarea motricității (identificarea diferitelor texturi, manipularea de elemente de mici dimensiuni, coordonarea ochi-mână).

Arta tranzientă le oferă copiilor oportunități creative valoroase și infinite deoarece dezvoltă procesele gândirii și creativitatea, încurajându-i să-și exprime ideile, să rezolve probleme, să planifice și să ducă la bun sfârșit o activitate. O temă poate fi abordată diferit, în funcție de materialele puse la dispoziție și de imaginația fiecăruia.

Participând la activitățile de artă tranzientă, copiii își vor dezvolta creativitatea realizând lucrări inedite, își vor îmbunătăți vocabularul și gândirea logică și vor căpăta mai multă încredere în forțele proprii, în arta tranzientă fiind mereu loc de îmbunătățiri și ne-existând conceptul de corect sau greșit. Prin analizarea lucrărilor proprii sau ale colegilor își vor dezvolta simțul estetic, învățând să aprecieze originalitatea, modul de combinare a formelor și culorilor, compoziția lucrării.

Conform Curriculumului pentru Educație Timpurie – 2019, finalitățile educației timpurii vizează o serie de aspecte care se constituie în premise ale competențelor cheie formate, dezvoltate și diversificate pe traseul școlarizării ulterioare:

  • Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;
  • Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini și conduite noi;
  • Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor și experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
  • Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
  • Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

Activitățile de artă tranzientă contribuie la formarea acestor competențe-cheie. Faptul că au la dispoziție materiale pe care le pot studia și combina liber, după bunul plac, în cadrul unei activități care pare mai mult joacă decât activitate de învățare contribuie la formarea autonomă și creativă. Revenirea asupra lucrării ori de câte ori doresc și schimbarea/adăugarea  de elementele atunci când nu sunt mulțumiți de rezultat încurajează explorarea și experimentarea și ajută la dezvoltarea unei imagini de sine pozitive – lucrarea nu este lipită, copilul poate reveni până când ajunge la rezultatul dorit. Arta tranzientă oferă oportunități de învățare din domenii diferite, nu doar estetic și creativ, ceea ce duce la formarea de capacități, deprinderi și atitudini necesare pe viitor. Lucrările de artă tranzientă se pot realiza individual sau pot fi colective, la o lucrare putând participa mai mulți copii; chiar și adulții (cadre didactice, părinți) se lasă antrenați, ceea ce duce la dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii și adulți.

Bibliografie:

Georgiana Dragomir

profesor pentru învățământ primar și preșcolar

Nu au fost găsite rezultate, încearcă ceva diferit.